Highland cattle

Menu


Social Media

follow EFNCP on Facebook
HNV Showcases

Fâneţele

Fâneţele I

Calcareous cliffs, Dianthus spiculifoliusGeologie şi soluri. Solurile brune acide care s-au format din şisturi cristaline sunt presărate cu petice mai localizate de rendzine subţiri formate pe conglomerate calcaroase.
Stâncile calcaroase, grohotişurile şi protuberanţele stâncoase sunt răspândite în tot peisajul satului Moeciu de Sus. Pajiştile din aceste zone sunt, de cele mai multe ori, răzleţe şi neîngrijite. Aceste zone asigură un habitat stabil pentru reproducerea şi resursele de hrană ale fluturilor, în a doua jumătate a verii, când majoritatea fâneţelor au fost cosite şi pot găzdui populaţii „sursă” de specii cum este Cupido minimus, care se poate răspândi şi coloniza petice de vegetaţie de fâneaţă mai efemeră. Asemenea zone golaşe şi stâncoase asigură şi un microclimat cald, adăpostit şi adesea găzduiesc specii de fluturi cum este Maculinea rebeli, care depind de furnicile ce prosperă la temperaturi mai calde.
Peisaj acoperit de zăpadă Climat. România are un climat continental caracterizat prin diferenţe de temperatură semnificative între vară şi iarnă. În Moeciu de Sus s-au înregistrat temperaturi minime de până la -23°C şi maxime de 28,7°C. În sat, precipitaţiile sunt de sub 800 mm pe an, iar stratul de zăpadă poate dura din noiembrie până în martie.
BumbăcariţaPrimăvara.Primăvara asigură o sursă vitală de apă potabilă, atât pentru oamenii, cât şi pentru animalele din sat. Comunităţile de rogoz pitic din Moeciu de Sus au fost identificate ca făcând parte din familia Caricion davallianae, ceea ce reflectă compoziţia chimică bogată a apelor de primăvară. Vegetaţia de primăvară este de obicei cosită şi, fără o îngrijire activă, ea ar creşte excesiv, dezvoltând specii cum este salcia. Două specii de plante carismatice care se găsesc, de obicei, în aceste zone, sunt salepul (Orchis mascula) şi foaia-grasă (Pinguicula vulgaris).
Bulbuc de munte şi arnica de munteImportanţa mozaicurilor de fâneţe în peisaj. Peisajul din Moeciu de Sus este un mozaic detaliat de mici parcele de fâneaţă, presărate cu pâlcuri de calcare şi habitate de pădure naturale. Sunt cel puţin 450 de parcele de fâneţe în Moeciu de Sus, fiecare îngrijită în mod diferit, ceea ce duce, uneori, la modificări bruşte ale comunităţilor vegetale, vizibile mai ales în zona de delimitare a parcelelor.
Variaţiile subtile în îngrijirea fâneţelor (care reflectă structura gospodăriilor şi capacitatea de muncă şi caracteristicile topografice ale fâneţelor care alcătuiesc o mică exploataţie) creează condiţiile propice pentru ca specii cu nevoi diferite să poată coabita în acelaşi peisaj.
De exemplu, o fâneaţă căreia i s-a administrat mai puţin gunoi de grajd poate conţine asociaţii vegetale de părul-porcului şi arnica (Nardus stricta) - inclusă pe Lista roşie a speciilor din România care apare doar pe terenuri cu fertilitate redusă. Din contră, pe o fâneaţă vecină pe care s-a împrăştiat o cantitate mai mare de gunoi de grajd, este acoperită cu bulbuci de munte - care sunt şi ei incluşi pe Lista roşie a speciilor din România.
Fâneţe cu salepTipuri de asociaţii vegetale de fâneaţă. Fâneţele din Moeciu de Sus au apărut ca urmare a defrişării vegetaţiei forestiere, bradul-argintiu-european (Abies alba), molidul (Picea abies) şi fagul (Fagus sylvatica) de pe versanţii mai calzi, orientaţi spre sud-vest.
În fâneţele din Moeciu de Sus şi din Fundata, satul învecinat, au fost identificate unsprezece comunităţi de plante semi-naturale cu ajutorul metodologiei Braun-Blanquet. Unele dintre aceste comunităţi de plante (fâneţe montane: Natura 2000 cod 6520, păşuni montane acidofile cu Nardus şi turbe bazifile active: Natura cod 7230) sunt pe lista platelor de interes comunitar (Directiva Habitate, 92/43/CEE).
Movilă de bălegar, grajd de iarnăDiversitatea vegetală în fâneţe. Variaţiile comunităţilor vegetale din fâneţe pot fi provocate de schimbări ale mediului natural, de ex. soluri care se formează din materiale diferite sau prezenţa primăverii. Şi factorii asociaţi cu îngrijirea terenurilor pot duce la variaţii. Zona din imediata apropiere a grajdurilor este, de cele mai multe ori, mai bine administrată cu gunoi de grajd, având în vedere efortul care se depune pentru transportarea găleţilor grele cu bălegar pe pantele abrupte. Acest tipar determină apariţia unor pajişti abundente, dar dominate de iarbă săracă în specii în apropierea grajdului şi a pajiştilor mai bogate în specii, dar mai răzleţite, în zonele mai îndepărtate ale fâneţei.
Şi urmele de copite cauzează mici variaţii în vegetaţia unei fâneţe şi oferă ocazia unor specii cum este iarba rănii (Anthyllis vulneraria) să înflorească în locuri unde seminţele nu s-ar putea fixa, altfel.
Salamandră de foc, şopârlă cenuşieAmfibieni şi reptile. În afară de fluturi şi alte nevertebrate, fâneţele adăpostesc numeroase specii de amfibieni şi reptile.
Broaştele, broaştele râioase şi tritonii sunt foarte întâlniţi, în timp ce salamandra de foc se întâlneşte, de obicei, numai în condiţii meteo mai umede, mai ales în liziera pădurii. Năpârcile (Anguis fragilis) şi şopârla cenuşie (Lacerta agilis) se întâlnesc şi ele în fâneţe, alături de viperă neagră, o specie rară în zonă.

 
Logo Printversion EFNCP
European Forum on Nature Conservation and Pastoralism
Online: http://www.efncp.org/hnv-showcases/romanian-carpathian-mountains/ro/meadows/meadows1/
Date: 2024/03/28
© 2024 EFNCP – All rights reserved.